Sfârșitul microcimentului în 2025: materialul care îl va înlocui în casele noastre

“Microciment, iarăși?” a oftat el, aruncând o privire spre cuplul care stătea în livingul lor pe jumătate decopertat. Au ezitat. Anul trecut ar fi spus da fără să stea pe gânduri. De data asta, au făcut schimb de priviri și și-au scos telefoanele. Pe ambele ecrane: același lucru. Proiecte noi. Finisaje noi. Un nou cuvânt la modă. Tadelakt.

Îl auzise deja de trei ori săptămâna asta. De la clienți care voiau baia „ca un spa boutique în Marrakech”. De la o arhitectă care scosese discret microcimentul de pe panoul ei de materiale. De la un magazin de plăci ceramice care tocmai își extinsese colțul de „tencuieli pe bază de var”.

Se schimba ceva. Microcimentul începea să pară… foarte anii 2020. Iar un rival mai blând, mai tactil, îi lua încet locul.

De ce pălește microcimentul – și ce îi ia locul

Intră acum în orice showroom cu design contemporan și simți asta înainte să poți explica. Sunt mai puține cuburi de microciment perfect plane, ușor reci. Mai multe pereți moi, catifelați, cu un luciu discret, ca piatra atinsă de o mie de ori.

Vânzătorii au cuvinte noi pe buze: tencuială de var, tadelakt, finisaj de argilă, strat mineral. Suprafețele arată mai puțin „loft de Instagram” și mai mult hotel boutique într-o clădire de 300 de ani. Tendința se mută de la carcase dure, monolitice, către finisaje care arată un pic de viață și imperfecțiune.

Mesajul clienților e direct: s-au săturat de suprafețe care se simt ca ecranele de telefon.

Întreabă pe oricine renovează de ce renunță la microciment și vei auzi aceleași povești. Fisuri fine în jurul nișei din duș. Kituri nesfârșite de retuș pentru insulele de bucătărie ciobite. Pardoseli care arătau cool în poze, dar în realitate păreau ciudat de clinice.

Un cuplu din Londra mi-a spus că s-au îndrăgostit de microciment pe Pinterest, apoi au petrecut două ierni mergând pe vârfuri pe podeaua lor înghețată, cu ecou, din open space. Când au remodelat din nou, l-au acoperit cu o tencuială de var în ton cald și un sigilant mat, mai blând.

Au spus că oaspeții au încetat să comenteze „finisajul cool” și au început să spună: „Ce calm e aici.” Materialul nu schimbase doar aspectul. Schimbase felul în care oamenii se comportau în cameră.

Schimbarea nu e doar estetică. E și despre cum trăim acum în casele noastre. Microcimentul promitea o suprafață „glonț” (indestructibilă), dar viața reală e dezordonată: copiii scapă jucării metalice, câinii alunecă pe podele, curry-ul stropește pereții.

Finisajele pe bază de var și argilă acceptă faptul că viața lasă urme. Pot fi peticite, re-ceruite, refăcute subtil. În loc să urmărească o piele eternă, fără cusur, oamenii se îndreaptă spre suprafețe care îmbătrânesc un pic ca pielea naturală (leather).

Mai e și șoapta pe care o aude toată lumea: sustenabilitatea. Deși sistemele de microciment devin mai „verzi”, tencuielile de var și argilă vin cu o poveste romantică, low-tech, care se potrivește cu starea de spirit din 2025. Lianți naturali. Pereți care „respiră”. Mai puțin luciu plastic, mai multă profunzime minerală.

Materialul care înlocuiește discret microcimentul

Vedeta acestei revoluții tăcute este un material vechi cu o garderobă nouă: tencuiala de var în stil tadelakt. Tradițional marocană și folosită în hammamuri, e o tencuială aplicată manual, din var, lustruită cu pietre, apoi sigilată cu săpun sau ceară. În 2025, producătorii au tradus asta în sisteme mai prietenoase, dar spiritul rămâne același.

Aspectul este moale, ca un nor, adesea în tonuri blânde, calde. Muchiile pot fi rotunjite, nișele curbate, lavoarele sculptate într-o singură curgere continuă. Funcționează pe pereți, în cabine de duș, pe fronturi de mobilier de baie, uneori chiar și pe căzi.

Pe Instagram se citește ca „minimalism de spa”, dar în realitate se simte surprinzător de uman. Ușoare ondulații. Mișcare subtilă în culoare. O suprafață pe care vrei s-o atingi cu palma, nu doar cu privirea.

Designerii folosesc tadelaktul și alte tencuieli minerale în exact aceleași locuri pe care microcimentul le domina cândva: dușuri walk-in, băi tip hotel, backsplash-uri în bucătării open space. Doar atmosfera e diferită.

Într-un apartament din Paris pe care l-am vizitat, proprietarul înlocuise o baie gri din microciment cu tencuială de var în culoarea nisipului cald. Același plan. Același paravan de sticlă. Aceleași baterii negre. Și totuși energia camerei se schimbase complet. Se simțea mai puțin ca un magazin-concept și mai mult ca o dimineață de duminică.

Chiar și aplicațiile mici funcționează. Un singur perete tadelakt în spatele patului sau o poliță curbată tencuită pe hol e suficient ca restul spațiului să pară curat ales, nu supradesenat.

Ce împinge cu adevărat schimbarea e felul în care aceste finisaje noi-vechi leagă stilul de starea de bine. După ani de griuri reci și suprafețe lucioase, oamenii vor căldură, acustică ce le îndulcește ziua și camere care nu „strălucesc înapoi” ca un ecran.

Tencuielile de var difuzează natural lumina, astfel încât o cameră orientată spre sud nu mai arată ca un showroom și începe să se simtă locuită. Se potrivesc și cu paleta pământie care e peste tot acum: ciupercă, ovăz, teracotă, piatră.

Microcimentul nu devine brusc „rău”. Doar că nu mai este răspunsul implicit. Intrăm într-o etapă în care textura, tactilitatea și luxul discret câștigă în fața uniformității lucioase. Iar tadelaktul, sau verii lui minerali moderni, bifează exact asta cu o perfecțiune aproape suspectă.

Cum să treci de la microciment la finisaje tip tadelakt acasă

Dacă plănuiești o renovare în 2025 și aveai microcimentul salvat mental, primul pas practic e simplu: regândește „suprafața-vedetă”. În loc să întrebi „Unde pot turna microciment peste tot?”, întreabă „Unde chiar îmi doresc o textură calmă, pe care s-o ating?”

Alege unul sau două puncte focale. O cabină de duș. Un backsplash de bucătărie. Un perete accent care se continuă într-o banchetă la fereastră. Tadelaktul iubește curbele și colțurile, așa că ia în calcul rotunjirea glafurilor sau îndulcirea unei partiții ascuțite.

Al doilea pas: găsește pe cineva care chiar cunoaște materialul. Cere fotografii ale proiectelor după cel puțin un an de utilizare, nu doar instalații proaspete. Vrei dovada că rezistă la dușuri zilnice, urme de săpun și câte o sticlă de șampon scăpată.

Există o curbă de învățare cu aceste finisaje, iar aici se prăbușesc de obicei așteptările. Oamenii văd poze de vis și își imaginează o suprafață magică, fără întreținere. Realitatea: are nevoie de grijă, ca o pereche bună de ghete din piele.

Asta nu înseamnă ritualuri zilnice. Să fim sinceri: nimeni nu face asta cu adevărat în fiecare zi. Înseamnă curățare blândă, re-ceruire sau re-sigilare din când în când și acceptarea micilor urme ca parte din farmec.

Dacă ideea te stresează, începe într-o zonă cu risc mic: în spatele tăbliei, într-un colț de lectură, în jurul unei nișe. După ce trăiești cu el și îți place patina, vei fi mai curajos să-l folosești în băi și bucătării.

Un tencuitor cu care am vorbit a spus-o simplu:

„Microcimentul a încercat să fie perfect. Tadelaktul e mai onest. Dacă vrei o baie care nu se schimbă niciodată, alege faianță. Dacă vrei o cameră care crește odată cu tine, alege tencuială.”

Această schimbare de mentalitate e esențială. Nu cumperi o piele impecabilă pentru totdeauna. Inviti un material viu în casa ta.

• Începe cu puțin: testează într-o toaletă de serviciu sau pe un singur perete înainte să te angajezi pentru toată casa.
• Planifică iluminatul: corpurile care spală peretele cu lumină (wall washers) și iluminarea laterală moale fac finisajele minerale să pară scumpe.
• Evită detergenții agresivi: săpunul blând și cârpele moi sunt aliații tăi.
• Discută bugetul devreme: aplicarea de către un meșter priceput costă mai mult la început decât vopseaua basic sau plăcile.

După ce accepți acest compromis, materialul nu mai pare înfricoșător și începe să se simtă ciudat de eliberator.

Ce spune această schimbare despre cum vom trăi acasă după 2025

Despărțirea lentă de microciment și ascensiunea finisajelor tip tadelakt nu e doar un micro-trend de design. E un semn al lucrurilor pe care le dorim de la casele noastre după un deceniu de sticlă, ecrane și lumină constantă.

Trecem de la estetica de „casă de prezentare” la spații care ne iartă. Suprafețe care nu cer să trăim ca niște stiliști. Într-o seară de marți, cu rufe pe scaun și jucăriile copiilor sub canapea, asta contează mai mult decât orice board de Pinterest.

La un nivel mai profund, e ceva liniștitor într-un perete care arată ușor diferit de fiecare dată când lumina se mișcă pe el. Îți amintește că timpul trece, că o casă nu e înghețată în momentul în care a fost fotografiată pentru un anunț.

Intră într-o cameră îmbrăcată în tencuială minerală moale și oamenii vorbesc instinctiv mai încet. Întâlnirile par mai puțin tăioase. Certurile se dezumflă mai repede. Poate sună poetic, dar oricine a stat într-o „cameră de ecou” placată cu gresie știe cum sunetul modelează starea.

Am avut cu toții momentul acela în care o cameră de hotel a părut inexplicabil de liniștitoare, fără să putem indica o singură piesă de mobilier. De multe ori, suprafețele fac munca în fundal.

Poate asta e povestea reală: nu că microcimentul cade, nu că varul revine, ci realizarea că ceea ce avem pe pereți și podele ne poate fie înfrunta, fie susține. Microcimentul și-a avut momentul și ne-a dat spații curate, cinematice. Acum pendulul se întoarce către finisaje care iartă, înmoaie și îmbătrânesc odată cu noi.

Peste câțiva ani, s-ar putea să privim înapoi la nesfârșitele cutii gri de microciment așa cum privim acum băile avocado din anii ’70: o epocă, o stare, o fază. Ce le va înlocui nu va fi doar „mai frumos”. Va fi mai uman.

Punct cheie	Detaliu	Interes pentru cititor
Microcimentul își pierde coroana	Proprietarii raportează fisuri, senzație de rece și un aspect clinic ce pare demodat în 2025	Te ajută să eviți să investești într-un finisaj deja pe cale de dispariție
Tencuiala de var tip tadelakt crește	Suprafețe moi, tactile, minerale folosite în dușuri, bucătării și pereți accent	Îți oferă o alternativă clară care se potrivește cu tendințele actuale de design și wellbeing
Schimbare de mentalitate: de la impecabil la viu	Noile finisaje îmbrățișează patina, îngrijirea blândă și textura vizibilă	Îți permite să proiectezi o casă mai calmă, mai caldă și mai ușor de trăit

Întrebări frecvente (FAQ)

• Microcimentul chiar e „gata” sau încă merită luat în calcul? Nu a dispărut, doar nu mai e opțiunea implicită. Încă funcționează în unele contexte, mai ales pentru spații foarte minimaliste, industriale, dar nu mai se aliniază direcției mai calde și mai moi pe care o iau multe locuințe.
• Se poate folosi tadelakt în siguranță într-un duș sau într-o baie tip wet room? Da, dacă este aplicat corect de un instalator instruit și întreținut regulat cu cerurile sau sigilanții potriviți. Sistemul din spate (substrat hidroizolat, membrane) contează la fel de mult ca tencuiala finală.
• Este tencuiala de var mai scumpă decât microcimentul? Adesea, costul materialului e similar, dar tadelaktul autentic și tencuielile minerale premium pot necesita mai multă manoperă, deci plătești pentru măiestrie. Să începi cu o zonă mică e o metodă bună de a ține bugetul sub control.
• Vor crăpa aceste finisaje noi la fel cum se întâmplă uneori la microciment? Orice suprafață rigidă poate crăpa dacă suportul se mișcă, însă tencuielile de var sunt adesea mai iertătoare. O pregătire bună, baze stabile și meșteri experimentați reduc drastic riscul.
• Pot face DIY tadelakt sau tencuială minerală acasă? Unele branduri oferă versiuni prietenoase pentru DIY, însă tadelaktul clasic, lustruit și rezistent la apă într-o baie, este de obicei o lucrare pentru profesioniști. Dacă vrei să experimentezi singur, începe întâi într-o zonă decorativă, fără umezeală.