Chisturile sebacee

Chisturile cutanate alaturi de lipoame sunt cele mai frecvent intalnite tumori benigne in cabinetul dermatologului.

Ce sunt chisturile cutanate?

Chisturile sunt leziuni benigne, inofensive, situate superficial in piele sub forma unor cavitati inchise, delimitatae de tesutul din jur de o foita subtire (capsula). Continutul lor este solid sau semilichid si este format din detritusuri celulare si sebum. In functie de provenienta celulelor care formeaza capsula , chisturile sunt:

  • epidermice – cel mai frecvent intalnite si au petelele format din celule provenite de la nivelul stratului superficial al pielii ( epiderm).
  • pilare – provin din celulele aflate la nivelul tecii firului de par si folicului pilos.
  • sebacee – se dezvolta din celulele secretoare de sebum de la nivelul glandelor sebacee.



  • Cum le identificam pe piele?

    Apar sub forma unor noduli hemisferici nedurerosi, de cele mai multe ori solitari insa in alte situatii (mai ales pe scalp) putem intalnii mai mute chisturi pilare in acelas timp.

    Leziunile au in general culoarea pielii , au o consistenta solida ,sunt bine delimitate si mobile fata de planurile profunde ( se misca la palapare) .In unele cazuri observam pe suprafata lor deschiderea glandelor sebacee in piele „punct negru” prin care de multe ori pacientii evacueaza continutul chistului ” il stoarce” in sparanta ca acesta nu va mai aparea, insa de cele mai multe chistul se reface prin acumularea de nou material in saculetul care ramane sub piele.

    Unde se localizeaza?

    Chisturile se pot localiza oriunde pe corp . Cel mai frecvent le intalnim la nivelul extremitatii celalice ( scalp, fata, retroauricular, gat) unde regasim o densitate mai mare de glande sebacee dar le regasim si trunchi sau membre, char si la nivelul regiunii genitale.

    Cum evolueaza?

    De cele mai multe ori cresc lent fara a produce neplaceri pacientului care le poercepe doar din punct de vedere estetic si incearca sa scape de ele prin evacuarea continutului. Acest traumatism repetat poate conduce la ruptura peretelui cu evacuarea in pielea din jur, moment in care se produce o inflamatie puternica a zonei respective- chistul creste in volum, devine dureros, este rosu , „in tensiune” iar interiorul devine fluctuent.

    Cum le tratam?

    Chiar daca nu afecteaza starea de sanatate ci doar sunt inestetice fiinde localizate pe zone „vizibile” este bine sa fie indepartate pentru a evita aparitia complicatiilor locale care vor ingreuna tratamentul.

    Excizia chirurgicala ramane tratamentul curativ si este indicat sa se efectueze ” la rece” pentru a avea toate sansele de a sa extrage chistul impreuna cu ” camasa” lui astfel incat riscul de recidiva in acelasi loc sa fie zero.

    Interventia se efectueaza cu anestezie locala, urmata de o incizie cat mai mica pe suprafata chistului si apoi excizia in acestuia a acestuia. Linia de incize se sutureaza cu fire resorbabile pentru un aspect estetic satisfacator.

    In cazul in care leziunile devin rosii, dureroase, moi la la palpare este necesara incizia si evacuarea continutului urmata pe toaletare zilnica a plagi , deoarece cavitatea nu se sutureaza ci se lasa deschisa pentru evacuarea in intregime a continutului. Aceasta interventie efectuata „la cald” cand chistul este inflamat si suprainfectat nu rezolva decat procesul acut si nu garanteaza ca acesta nu se va reface din resturile capsulei care raman in piele.

    De aceea sfatuiesc pacientii care sunt „posesorii’ acestor leziuni sa efectueze interventia inainte de ruptura chistului in piele. Excizia nu prezinta nici un risc, este nedureroasa si rapida iar pacientul isi reia imediat activitatea.